Browsing...

AC-Cuza.info : nu impartasesc admiratia autorului pentru A.C. Cuza, si ma surprinde ca astazi cuzismul mai poate fi vazut ca o alternativa viabila.  Dar in ciuda accentelor hagiografice este un proiect interesant de recuperare a unei personalitati istorice controversate. Veti gasi aici numeroase fotografii inedite, articole si fragmente doctrinare, "Nationalitatea in arta" (integral). Foarte interesant, sper sa se dezvolte mai departe, mai ales ca s-a scris/publicat destul de putin despre cuzism, in ciuda importantei avute in epoca. Iar la Arhivele Centrale sunt destule documente care ar merita sa fie prezentate si aici. Doar o idee. 

Immateriel.fr : cea mai buna sursa de carti electronice in franceza descoperita pana acum. Librarie electronica, plina de noutati, are si o sectiune generoasa de carti gratuite, pentru care nu este nevoie decat de inregistrare. Maupassant, Alphonse Allais (mult, mult mai mult decat s-a tradus la noi), Balzac (cred ca tot), Hugo, Anatole France, Hoffmann (mai multe volume de povestiri, inaccesibile altfel), George Sand, Daudet, Baudelaire etc. Pentru clasici este cea mai buna alternativa, imi pare rau ca nu am un e-reader. Si nici nu voi avea prea curand. 

Deaky.com : pentru mine Queen nu mai este Queen fara Freddie si John. Iar acesta este cel mai bun site dedicat lui John Deacon, care a ales pana la urma sa dispara cu totul de pe scena. Biografie, fotografii, interviuri. Simplist (dateaza din 1999) dar foarte interesant. Cumva tot imi doresc sa revina, intr-un fel sau altul, desi nu cred ca se va intampla. 

Un site frumos : cameracopilului.ro

Mi-ar fi placut cand eram mic – acum foarte, foarte multi ani – sa fi avut o camera cu peretii plini de desene. Din pacate parintii erau destul de conservatori, asa ca am avut doar o zugraveala in stilul epocii. Foarte cuminte. Foarte plictisitoare. Cu model.

Pe cameracopilului.ro veti gasi un portofoliu impresionant de desene in culori acrilice pentru decorarea camerei copilului. Mie mi-au placut. Si la 250 de lei un metru patrat nici nu este foarte mult.

Noi am rezolvat pe plan local, datorita sotiei, asa ca avem peretii camerei plini de Locomotiva Thomas si prietenii sai, soricei, albinute, ursuleti care prind fluturi, litere si cifre, depouri si sine, ceva ce seamana a Donald Duck si creatii abstracte semnate de copii. Astea sunt mai jos, pana unde au putut sa ajunga. Deocamdata.

Aici veti gasi mai multe imagini. Cred ca o sa-mi rog sotia sa imi deseneze si mie pe un perete un spiridus barbos, fumand o pipa churchwarden. Sa vedem ce iese.

Un nou blog – Tutun & Pipa

La inceput i-am citit comentariile pe blogul meu, la posturile in care incercam, amatoriceste, sa imi spun parerea despre anumite tutunuri pe care le degustasem. Cat de reusite erau recenziile, e alta discutie. Dar comentariile mi-au placut. Erau scrise de cineva care se pricepea la pipe si tutunuri, vroia sa invete si vroia sa ii invete si pe altii.

Pe urma am fost anuntat ca fumatorul / comentator si-a facut si blog : Tutun & Pipa.

Un blog aflat la inceput, dar cu putin efort din partea celor interesati ar putea deveni ceva frumos. Un blog pe care am de gand sa il citesc zilnic. Il recomand tuturor celor fumeaza pipa. Sau sunt pur si simplu curiosi. La link-urile de pe Tutun & Pipa veti mai gasi si alte site-uri interesante.

Pink Floyd - The Wall. A Complete Analysis

Iata unul dintre cele mai interesante site-uri dedicate trupei, si din cate stiu eu singurul care analizeaza secunda cu secunda The Wall. Unul dintre albumele mele de suflet, pe care l-as recomanda oricui, oricand, ascultat prima oara cu destui ani in urma, la care revin mereu fara sa ma plictisesc si fara sa am senzatia de saturatie, de suficient. Mi se pare perfect, fiecare nota, fiecare vers, fiecare imagine este acolo unde ar fi trebuit sa fie. Chiar daca il stiu deja pe dinafara. Genul de album (sau mai bine creatie) despre care ai vrea sa scrii sau sa vorbesti, dar ti-e frica. Ti-e frica pentru ca indiferent ce faci, riscul de a spune o tampenie este urias. In epoca, The Wall a fost interpretat de multi ca un atac la adresa Zidului Berlinului sau ca o expresie a alienarii vedetei. Pentru mine, ar fi o explicatie prea simpla. Insuficienta. The Wall a fost mereu Zidul… Si asta inseamna totul.

Pink Floyd - The Wall. A Complete Analysis

Albumul este prezentat pe site cu o minutiozitate maniacala, clipa cu clipa. Initial mi-a dat fiori, gandindu-ma cat va fi durat sa analizezi un dublu album, in format audio si video, pana sa ii dai o interpretare de gen. De la When the Tigers Broke Free, part 1 pana la Isn't This Where We Came In? fiecare piesa este disecata in cate un articol, insotit de imagini din filmul omonim (genial, by the way). Ce inseamna fiecare vers, ce legaturi exista sau ar putea exista intre acest album si restul creatiilor Pink, ce au incercat membrii trupei sa spuna si ce credem ca ar fi incercat, ce semnifica o anume fraza muzicala sau un cadru de pelicula pe care altminteri le-am trece cu vederea. Ce este cu Pink, cine a fost Mother, cum ajunge sa fie rock star si cum se pierde de ceilalti, inconjurandu-se de zid, cine sunt profesorii, cine sunt inchizitorii, cum ajungi sa fii liderul unei organizatii de neoprit, ce inseamna de fapt razboiul cu ceilalti, cine si ce sunt ceilalti, cum se inchide definitiv zidul.

Am avut rabdare sa citesc mai tot site-ul, piesa cu piesa, ascultand pe fundal albumul, mai facand o pauza sa vad secventa din film. Intelegi altfel ce a fost cu albumul asta si de ce este considerat si azi o capodopera. Este fascinanta reteaua de referinte, trimiteri, interpretari existenta aici. E practic o lucrare doctorala despre The Wall decat o simpla prezentare a albumului, si chiar as fi curios sa aflu daca cei de la Pink Floyd si-ar privi la fel creatia dupa cateva ore petrecute pe site. In afara analizei albumului, avem si o sectiune de Frequently Asked Questions, care raspunde la intrebarile generale privind The Wall.

Genul de site pe care il recomand celor care iubesc albumul, celor care il mai asculta, celor care il detesta si celor care nu au auzit de el. De ascultat pe fundal Pink Floyd. Obligatoriu.

Pink Floyd - The Wall. A Complete Analysis

Lista Premiilor Pulitzer pentru Fictiune 1919 - 2007

Aici veti gasi lista Premiilor Pulitzer pentru Fictiune, din 1919 si pana in 2007. Fiecare carte este prezentata pe scurt : cateva imagini si o scurte descriere. Spre rusinea mea, multe dintre titluri imi sunt complet necunoscute, cu exceptii precum Edith Wharton, Pearl S. Buck, John Steinbeck, William Faulkner si alti cativa. In rest, mister.

Lista completa a Premiilor Pulitzer pentru Fictiune

Mansion Books - editii princeps americane

Ma bucura sa gasesc site-uri mai putin cunoscute, dar faine, iar Mansion Books - http://www.mansionbooks.com/ - este unul dintre acestea. Site-ul este un ghid online de editii princeps americane ale unor titluri importante din secolul trecut (din pacate, inclusiv Harry Potter). Cartile sunt prezentate simplu in imagini : coperta I si IV, pagina de garda, eventual cateva poze cu gravuri sau desene, alte pagini interesante. Imaginile sunt insotite de o scurta descriere a cartii si editiei : cand a aparut, cat costa, ce premii a castigat titlul respectiv. Nu foarte mult, dar suficient pentru a-ti starni curiozitatea.

Cartile sunt impartite in site pe cateva categorii - Classics, Science, Politics, History, Sports, Crime - si se poate face si cautare avansata, dar se poate cauta si pe Ebaycom si AbeBooks.com cate un exemplar. Preturile sunt foarte mari, cel putin pentru mine, de ordinul miilor de dolari. Dar daca esti pasionat….

Cum spuneam, sunt editiile americane princeps ale unor titluri precum (dau exemple doar din Classics) : Toba de tinichea, On the Road, De veghe in lanul de secara, Marele Gatsby, Oameni si soareci, 1984, Lolita si destule altele. Desi inca sunt putine, e un inceput. La restul categoriilor nu prea m-am bagat, doar la History am remarcat cate ceva tentant.

In esenta, un site interesant pentru pasionati, chit ca prea putini ne vom apuca sa dam mii de dolari pe o editie princeps. Macar ca istorie editoriala, si tot e interesant. Recomandat.

Queenconcerts.com

Unul dintre cele mai bune site-uri din comunitatea fanilor Queen, este creatia unuia dintre cei mai devotati si chiar fanatici dintre acestia, Mr Scully, renumit pentru colectia sa impresionanta de materiale neoficiale – audio, video – dar si memorabilia – imagini, afise, programe, autografe, etc, etc. Practic, www.queenconcerts.com este site-ul perfect pentru cei care vor sa descopere concertografia Queen. Cantitatea de informatie este uluitoare, mai ales daca tinem cont ca este in mare parte opera unui singur om, cunoscut printre fani pentru seriozitatea si documentarea exceptionale. De fapt, chiar si Cinabru i-a trimis lui Mr Scully cateva mail-uri cu intrebari despre istoria trupei, multe dintre ele de-a dreptul obscure, iar de fiecare data Mr Scully a raspuns. Si, din cate imi dau seama, corect. Ceea ce este destul de rar. De fapt, printre fanii Queen, se stie ca pentru orice informatie legata de concertele trupei, acesta este cel mai bun site.

Site-ul este o istorie cat se poate de completa a concertelor trupe, de la cele din perioada dinainte de Queen, cand muzicienii erau in trupe gen 1984, The Hectics, Sour Milk Sea, Ibex ori Smile, la primele concerte din 1970-1971, perioadele de experimente din 72-75, inceputul succesului din 76-79, schimbarile radicale de stil si imagine din 80 – 82, perioada “pop” din 83 – 86, revenirea la un stil mai grav, mai hard, in 87 – 91. Fiecare an este prezentat prin concertele sale, impartite cronologic si pe turnee : Queen I si II, A Night at the Opera, Crazy Tour, South America Bites the Dust, Magic Tours (pentru a mentiona doar cateva). Practic, orice concert sustinut de trupa in formula de aur, cu Freddie, Brian si Roger, ulterior si cu John, este prezentat cat se poate de amanuntit. Unde a avut loc, cum se numea stadionul/sala, cine a fost in deschidere, exista sau nu o inregistrare video ori audio – si daca da, ce piese au fost inregistrate, ce piese lipsesc din inregistrare, care este calitatea, cat de rara este - , s-a intamplat ceva deosebit in timpul concertului, povesti ale celor care au avut sansa sa mearga la un concert sau altul. Totul insotit de fotografii din concert, imaginile biletului de intrare, afisului si/sau programului (atunci cand acestea exista).

Fiecare turneu este prezentat pe scurt : setlist-ul obisnuit, piese interpretate doar cu acea ocazie, concerte aparte. Dar Mr Scully prezinta in detaliu si concertele solo ale membrilor Queen, fie ca este vorba de aparitii in concertele altor trupe (Brian si Roger sunt campioni la acest capitol, iar Freddie are o aparitie surpriza intr-un concert Elton John), de The Cross sau de turneele sustinute de Brian dupa moartea lui Freddie. La fel de amanuntit sunt prezentate si concertele post-Freddie, inclusiv cele cu Paul Rodgers, pentru cei interesati. Nu lipsesc capitolele dedicate aparitiilor video oficiale (comentate), instrumentelor folosite de trupa in fiecare turneu, instalatiilor de scena si luminilor, prezentari ale salilor de concert, recorduri de audienta stabilite de trupa, o lista a celor mai importante inregistrari din colectia aceluiasi Mr Scully (intre care cateva foarte rare), prezentari partiale ale colectiei sale de afise, bilete, programe, setlisturi.

E adevarat ca sunt concerte despre care nu se stiu prea multe – exemplul clasic sunt cele din Sun City, ’85 – dar Queen nu a fost niciodata o trupa rasfatata de presa, relatia dintre fani si Queen Productions nu este dintre cele mai bune, iar in ceea ce priveste informatiile despre istoria trupei, pentru anumite capitole ai nevoie de calitati de detectiv, nu gluma. Pur si simplu ele nu exista, iar managementul oficial nu va oferi prea multe detalii. Chiar unele dintre cele mai bune carti si documentare despre Queen au fost realizate mai curand fara ajutorul oficial al trupei. Nu este de mirare, atat timp cat nici acum nu se stie exact ce inregistrari se gasesc in arhive, daca va mai fi editat vreodata un box-set cu raritati si daca urmeaza sa apara pe video vreun concert din anii’70, la calitate maxima.

Queenconcerts.com este unul dintre site-urile obligatorii pentru toti fanii Queen. Dar nu numai. Este un excelent exemplu de enciclopedie dedicata unei trupe. Facuta fara fonduri imense, fara o arhiva la dispozitie, fara prea mult sprijin din partea trupei. Un site foarte bun, facut din pasiune. Pur si simplu.

Memoria.ro - istorie si istorii

Unul dintre cele mai bune site-uri romanesti : www.memoria.ro. O uriasa arhiva, in principal de istorie orala, dar nu numai, una dintre cele mai reusite si valoroase initiative culturale. Site-ul reuneste in principal interviuri, memorii, pagini de jurnal, documente si corespondenta, analize sociologice, marturii, alaturi de prezentari de carte din domenii similare, de la sinteze si analize istorice la antropologie culturala, memorialistica, monografii si biografii. Totul este completat de galeria multimedia. Site-ul are si un motor de cautare dupa cuvinte cheie, materialele sunt ordonate cronologic, pe perioade, unele fiind deja publicate in volume, altele inedite. Sunt fascinante interviurile, multe avandu-i ca protagonisti pe oameni care au trait istoria secolului trecut cu toate dramele si bucuriile ei, de la razboaie la regimuri politice, de la petreceri la doliu, de la sperante si utopii la realitati adesea socante.
Un site extraordinar, unul dintre site-urile preferate de Cinabru, recomandat nu doar celor pasionati de istorie si mai ales de istorie orala, dar si oricui vrea sa petreaca niste ore bune pe net, de aceasta data cu folos. Recomandat tuturor.

Nanarland – site-ul filmelor atat de proaste…ca ne plac

Nu obisnuiesc sa recomand site-uri, pentru ca nu stau sa le caut. Dar de aceasta data voi face o exceptie : Nanarland. Le site des mauvais film sympatiques. Tradus grosolan, site-ul filmelor proaste simpatice. Filmele de categorie B spre Z, filmele care in cel mai bun caz erau lansate direct pe video, in putine exemplare, astazi foarte cautate de colectionarii maniaci. Filmele cu ninja si zburatori, cu Hwang Jang Lee si Bruce Li, cu extraterestri din plastic si zombie care isi pierd machiajul, cel putin un strop de nuditate, efecte speciale reciclate, regizori care par sa-si bata joc de tine, actori infioratori, vechi vedete scapatate si frumuseti astazi uitate.

Pasionatii vor recunoaste aici filmele pe care le-au vazut in copilarie/adolescenta/mai tarziu, dar niciodata nu le-ar putea aduce intr-o discutie de cinefili. Sunt atat de tampite – majoritatea – incat le revezi cu drag. Dar tot asa, in secret. Sunt si filme mult mai cunoscute, care au avut chiar succes de box-office si au devenit chiar filme-cult (precum Evil Dead sau creatiile lui Ed Wood), dar pot fi incadrate lejer la filme cheesy, filme tampite, filme ridicole, filme aberante. Filme delicioase. Sunt filme franceze, germane, italiene, americane, filipineze, japoneze, chinezesti, ce mai, se pare ca intreaga lume a facut filme de gen. Romania nu am gasit-o, desi la prima strigare am avea niste titluri.

Mda, este chiar afisul original pentru versiunea franceza a filmului Shaolin provoaca Ninja. Cult-clasic. Sursa : Nanarland

Dincolo de stralucirea premierelor oficiale, de premii, salarii de milioane de dolari, statutul de superstar, conferinte de presa, straluci si lipici, exista mii de filme care apar si dispar rapid, fara a lasa prea multe urme, fie ca este vorba de drame, de comedii erotice, de filme violente, filme de actiune, filme de groaza. Sunt grosul cinematografiei mondiale. Si asa au fost de la inceput. Cele mai multe sunt creatii obscure, greu sau imposibil de gasit, dar tocmai asta le face interesante.

Fiecare pelicula are cel putin o prezentare, bine scrisa, poze – scene din film, afise, coperta casetei – informatii despre actori – prezentati in amanunt in alta sectiune. Si chiar daca nici nu ai auzit de film, prezentarile iti starnesc curiozitatea. E o istorie alternativa a industriei cinematografice, a filmelor uitate sau cele de care, in cel mai bun caz, radem. O istorie in lucru, dificil de facut, pe care doar un maniac frumos ar duce-o la capat. O idee generoasa si, pentru Cinabru, superba.

Dar cand ai titluri gen Atomic Cyborg, Mondo Cannibale, Ninja vs Bruce Lee, Infermiera di Notte, Black Samurai, Ninja Condor 13, Virus Cannibale, Mission Suicide : Strike Commando 2, Superman le diabolique, etc, etc, etc… Un IMDB pentru filmele de gen pare obligatoriu. Un site superb, dupa mine. Recomandat. Pentru ca ar fi pacat sa se piarda, fie si pentru umorul involuntar al majoritatii creatiilor recenzate.